Papahagi: De ce vor „corectitudine” politică cei ce neagă orice normă naturală și tradițională?
Multă lume nu-l suportă pe Papahagi. Nouă ni se pare un universitar mişto, smart. Acuma o să-l enervăm că-l descriem în acest limbaj marxist-feminist, însăăă, omul pune o întrebare logică şi de bun simţ. Mai mult şi răsunde la ea: „De ce vor „corectitudine” politică cei ce neagă orice normă naturală și tradițională? Păi, dacă nu există normă, nu poate exista nici corectitudine”
Deci, Papahagi continuă să dezbată astfel, întrebarea de mai sus: „Nu poți avea corectitudine politică într-o lume postmodernă, relativistă, deconstructivistă, unde totul e narațiune personală, autodefinire, transgresare, subversiune.
Corectitudinea e impunerea de norme moarte și autoritare unei realități vii și multi-, ceea ce contravine gândirii progresiste (de fapt, regresiste, fiindcă vrea să ne întoarcem la „bunul sălbatic”, adică la utopia eliberării de civilizație și de convențiile ei constrângătoare, înguste, egoiste, habotnice, burgheze).
Dacă există ceva corect, care trebuie promovat, în chip dialectic există și ceva incorect, care trebuie reprimat, nu?
Păi nu scriau mentorii regresiști în 1968 pe zidurile Sorbonei că e interzis să interzici? Un pic de coerență, tovarăși!
Sau, de fapt, nu e vorba despre nonconformism, autodefinire, eliberarea de constrângeri, ci doar despre vechea, binecunoscuta luptă pentru putere, pentru ocuparea centrului normativ și eliminarea concurenței?„
Aţi înţeles. Noi, da. Omul îi mega logic!
